Comunicare

Obiectivele comunicării subliniază schimbarea dorită, de exemplu: creșterea accesului la servicii CBVCT sau creșterea nivelului de cunoștințe despre sănătate. Obiective clare și realizabile pentru comunicare sunt punctele de referință pentru planificarea, derularea și evaluarea activităților de comunicare, de ex. pliante, on-line sau campanii social media

Obiectivele generale de comunicare ale CBVCT-urilor includ:

Cât mai mulți BSB cunosc și accesează CBVCT-ul
Cei care au cea mai mare nevoie de testare se testează
Furnizorii de servicii din regiune știu de existența CBVCT-ului și cunosc detalii despre acesta
Promovarea succeselor (și sublinierea domeniilor ce pot fi îmbunătățite) pentru a crește gradul de conștientizare și de înțelegere a finanțatorilor și a susținătorilor
Atragerea de potențiali voluntari
Consolidarea comunității (empowerment)
Îmbunătățirea cunoștințelor generale despre HIV/ ITS și despre riscuri
Sporirea gradului de cunoaștere despre PrEP, PEP, TASP etc.

În formularea obiectivelor specifice pentru intervenții de comunicare, sunt utile criteriile SMART pentru a garanta că obiectivele pot ghida implementarea dar și conduc la o evaluare semnificativă. Criteriile SMART variază de la o sursa la alta. Iată o versiune:

Criteriul SMART

S mall (MIC)

M eaningful (SEMNIFICATIV)

A ppropriate (ADECVAT)

R ealistic (REALIST)

T imebound (DEFINIT TEMPORAL)

Subiectele de comunicare, care sunt bazate pe epidemiologie, de ex. rate scăzute de testare în rândul bărbaților gay cu mulți parteneri sexuali, posibil să nu corespundă nevoilor prioritare subiective ale grupului țintă. Orice intervenție de comunicare trebuie să le ia în considerare pe amândouă. Metodele participative pot ajuta la descoperirea nevoilor actuale ale grupului țintă și la ajustarea obiectivelor de comunicare în consecință.

Toolkit-ul PQD – Participatory Quality Development (disponibil pe www.quality-action.eu) include criteriul SMART pentru stabilirea obiectivelor. O serie de metode participative din toolkit pot fi folosite pentru a îmbunătăți obiectivele stabilite pentru comunicare.

Plan de acțiune

The Action Plan helps you to work concretely on the topics you should address (yellow and/or red cells in the Checklist). Please fill out the Action Plan as concretely as possible. You can afterwards download it as xlsx.-document and print it. The Action Plan is the basis for your project planning, implementation and evaluation.

The Action Plan defines a sequence of steps that must be taken, or activities that must be performed well, for a strategy to succeed. The action plan has four major elements: (1) Specific tasks: what will be done and (2) by whom, (3) time horizon: when will it be done and (4) finally how the implementation of the action is monitored.

→ Copiați în planul de acțiune

Definirea audienței

Audiențele sunt grupurile de oameni care sunt destinatarii finali ai comunicării. Pentru a adapta conținutul comunicării, canalele și stilul acestora nevoilor lor, este util să fie definite în mod clar în timpul planificării.

Audiența centrală a comunicărilor CBVCT-ului este grupul țintă (BSB). Utilizați analiza epidemiologică cea mai detaliată de care dispuneți pentru definirea și selectarea audienței pentru comunicare. Populațiile BSB nu formează o populație omogenă, iar unele sunt mai vulnerabile decât altele. Analiza statisticilor CBVCT poate arăta, de asemenea, lacune în atingerea unor secțiuni ale grupului țintă. Aici este o listă de subgrupuri BSB, care pot fi definite ca segmente de audiență:

Cei care se testează prima data (BSB niciodată testat pentru HIV)
BSB care participă la chemsex
BSB care este într-o relație/ BSB care nu este într-o relație
BSB care au aderat recent la un serviciu on-line sau aplicație de dating
BSB cu istoric de migrare
BSB care urmează recomandările pentru testare anuală (o dată, de două ori)
BSB HIV pozitivi care doresc să-și verifice statusul privind ITSurile.

Orice informații demografice disponibile despre grupul țintă ales ajută la selectarea metodei adecvate pentru comunicare:

Care sunt acei BSB cei mai afectați/ expuși riscului?
Care sunt caracteristicile cunoscute ale BSB care sunt la risc?
Care este vârsta, educația și statutul lor socio-economic?
Care este prima sau a doua lor limbă?
Care este statutul lor privind minoritatea etnică sau migrația?

Implicarea membrilor din grupul țintă în această etapă timpurie oferă perspective valoroase, mai ales dacă nu există cercetări sociale cu privire la caracteristicile demografice ale BSB.

Uneori, poate fi greu de atins în mod direct o anumită audiență. Cei care sunt în contact direct cu ei (de ex. proprietarii de afaceri gay, medicii generaliști) pot deveni la rândul lor publicul țintă.

Populațiile cheie țintite pot include, de asemenea, voluntarii, comunitatea, finanțatorii, partenerii și alte părți interesate.

Planificarea unei comunicări eficiente necesită o cunoaștere a stilului de viață, a rețelelor sociale, a subculturilor sociale și sexuale ale bărbaților targetați:

Cum socializează, cum își găsește parteneri sexuali comunitatea locală BSB?
Cum accesează informațiile?
Cine mai are acces la comunitatea locală de bărbați gay și alți BSB?

Cercetări locale și focus-grupuri cu membri ai grupului țintă oferă acces la aceste cunoștințe.

Instrumente de îmbunătățire a calității privind prevenirea și promovarea sănătății, cum sunt Succeed și QIP, ambele disponibile pe www.quality-action.eu, includ secțiuni despre definirea grupului țintă bazate pe evidențe.

Tipuri de întrebări:

La ce grup/uri țintă ajunge proiectul sau la care își propune să ajungă?
Aveți / ați avut motive specifice pentru selectarea acestui grup sau grupuri?
Ați folosit date sau alte informații pentru a face selecția?
Ajungeți sau vreți să ajungeți direct la acest grup țintă cu proiectul dumneavoastră?

Acestea pot fi utilizate pentru a vedea dacă se pot face îmbunătățiri în definirea segmentelor de public în activitățile de comunicare ale CBVCT-ului.

Instrumentul PQD (Participatory Quality Development) disponibil pe www.quality-action.eu oferă instrucțiuni pas cu pas despre metode participative pentru a învăța mai multe despre și de la grupul țintă, ex. Evaluare rapidă și Focus Grup.

→ Copiați în planul de acțiune

Mesaje cheie

Mesajele cheie conțin informațiile despre care doriți să ajungă la public, astfel încât acesta să le înțeleagă și să acționeze în consecință.

Mesajele cheie pe care CBVCT-ul le comunică BSB sunt despre:

Accesul la CBVCT: locație, program
Cum funcționează CBVCT-ul: de ex. conceptul consilierii de la egal la egal, transparență, confidențialitate
De ce este benefică testarea
Combaterea stigmatizării HIV
Clienții pot vorbi despre comportamente riscante, inclusiv chemsex, consumul de droguri etc.
Prevenirea, azi, include mai multe strategii, de ex. prezervative, TasP, PREP, PEP
Ce înseamnă să trăiești cu HIV astăzi, de ex „Persoanele cu HIV duc o viață obișnuită“
A face parte din comunitate, inclusiv a deveni voluntari la CBVCT.

Mesajele trebuie păstrate cât mai clare și mai simple posibil. Acestea trebuie să fie exacte, fiabile și actuale. Furnizarea de informații cu privire la o problemă de sănătate sau de risc trebuie să fie întotdeauna combinată cu un „apel la acțiune“, de exemplu „Faceți o programare astăzi, sunând la 1 234 56 78“:

Care sunt informațiile care urmează să fie comunicate? Sunt corecte și actuale?
Care este mesajul care urmează să fie comunicat?
Care este apelul la acțiune?

Cum este exprimat un mesaj este la fel de important ca și conținutul acestuia. Limbajul, imaginile și designul trebuie să se potrivească contextului în care mesajul va fi primit. Găsirea tonului potrivit depinde în mare măsură de o cunoaștere intimă a publicului, de experiența lor de viață și de preferințele privind comunicarea. Implicarea membrilor grupului țintă în formularea și conceperea mesajelor contribuie la maximizarea autenticității, legitimității, acoperirii și a efectuliui:

Cine este expeditorul mesajului?
Care este exprimarea ce va fi utilizată? Care este stilul ce trebuie utilizat?
Care este rolul imaginilor?
Care este reacția dorită?

În unele cazuri, utilizarea umorului (și a desenelor) în comunicare poate ajuta la depășirea tabuurilor și a jenei, iar în altele poate părea condescendentă.

Frecvența comunicării unui mesaj trebuie, de asemenea, adaptată la conținut și public. Repetarea mesajelor poate fi utilă, oamenii putându-l interioriza în timp. Acest lucru poate fi eficient pentru informațiile noi (de ex. „Nedetectabil = Neinfecțios“) sau pentru a reduce stigmatizarea prin prezentarea de imagini pozitive ale vieții cu HIV. Alte mesaje, ca de exemplu îndemnuri sau apeluri pentru schimbarea comportamentului, funcționează mai bine atunci când nu sunt repetate prea des ci prezentate din când în când, în forme diferite.

Cel mai bine este să se utilizeze un proces participativ de dezvoltare a mesajelor-cheie și, de asemenea, o formă de pre-testare înainte de lansare sau de imprimare în masă a materialelor:

Se înțelege mesajul?
Cum poate fi schimbată exprimarea pentru a fi mai atractiv?
Imaginile și designul duc la răspunsul dorit? Ar putea fi ele îmbunătățite?
Există efecte nedorite? Cum poate fi îmbunătățit mesajul general?
Cât de bine ajunge mesajul la BSB?
Cât de bine se înțelege mesajul?

Toolkitul PQD (Participatory Quality Development) disponibil pe www.quality-action.eu oferă instrucțiuni pas cu pas despre realizarea Focus Grupurilor.

→ Copiați în planul de acțiune

Canalele de comunicare

Description

Communication channels are what you use to reach your identified audiences with the selected key messages.

CBVCT-urile folosesc o serie de canale de comunicare pentru a ajunge la BSB:

Comunicare online și social media: site-uri web, Facebook, Twitter

Site-urile cu sau fără componente interactive, cum ar fi instrumente de auto-evaluare, de discuție și de consiliere cu caracter personal pot fi huburi de informare despre întărirea capacității de a lua singur decizii și de a alege unde să mergi.

Comunicarea folosind internetul și rețelele mobile poate avea loc în spațiile virtuale utilizate de BSB pentru a găsi parteneri sexuali. Există mai multe opțiuni de comunicare on-line: publicitatea plătită pe site-urile comerciale, conținut gratuit pe site-urile proprii sau ale altor ONG-uri și metode interactive, cum ar fi consiliere on-line în chatroom sau în grupurile de discuții.

Mesajele pot fi, de asemenea, comunicate prin intermediul social media, dar nu toate mediile sociale sunt la fel de potrivite pentru a transmite grupului țintă obiectivul și mesajul (de ex. menținerea unei pagini pe Facebook poate fi o componentă interactivă, efectivă și eficientă a unei campanii de prevenire, pe când un cont de Twitter este mai puțin probabil a fi util): De ce dorim să folosim social media? Care bărbați nu au acces la această tehnologie? Cât de mult timp și câți bani vor fi necesari pentru a menține o prezență interactivă?

Publicitatea pe website-uri de dating (Gay Romeo, Grindr etc.) și în presa gay

Publicitatea plătită pe site-uri comerciale și aplicații de dating poate viza o gamă largă de utilizatori (anunțuri de tip banner) sau utilizatorii cu anumite profiluri de client (anunțuri de tip pop-up). Formatele, tehnicile de targetare și prețurile sunt influențate de schimbarea rapidă a condițiilor de piață, cum sunt de altfel și preferințele utilizatorului BSB. Multe CBVCT-uri au, de asemenea, propriile lor profiluri pe aplicațiile de dating, iar unele negociază cu proprietarii aplicațiilor o formă de susținere ca publicitate gratuită și garantarea faptului că profilurile lor nu sunt suspendate.

Articole, comunicate de presă (ex. Ziua Mondială SIDA), conferințe

Comunicarea în masă și campanii de educare de la egal la egal folosind personalități (ex: „Eu m-am testat, tu?“)

Includerea de personalități BSB în campanii de comunicare de masă își propune să facă mesajul relevant pentru experiența lor de viață. Asta înseamnă recrutarea de personalități care să spună povești personale, să vină cu mărturii și imagini.

Liderii de opinie care au respectul grupului țintă și care le pot capta atenția sunt colaboratori importanți pentru comunicarea de masă.

Comunicarea față în față și outreach

Outreach pot fi făcut acolo unde se întâlnesc BSB, cum sunt locurile publice și locuri folosite pentru conectare socială și pentru identificarea de parteneri sexuali, sau în spațiile virtuale de pe internet și în rețelele mobile.

Instrumentul 3 în Toolkitul CDC, HIVTestingImplementationGuide_Final CDCs, (disponibil pe http://www.cdc.gov/hiv/testing/nonclinical/) oferă un ghid detaliat de planificare a proiectelor outreach de testare.

Consilierea față în față, sprijin și oferirea de sfaturi în combinație cu testarea sunt o oportunitate pentru a comunica informații de sănătate mai complexe și motivații pentru schimbare comportamentului, precum și pentru rezolvarea problemelor puse de barierele personale.

Materiale de informare tipărite

Materialele de informare tipărite există într-o gamă largă de formate (pachete prezervativ / lubrifiant, fluturași, broșuri, pliante etc.); multe dintre ele sunt proiectate în formate mici, astfel încât să poată fi luate și transportate discret. Ele pot fi, de asemenea, folosite ca instrumente de comunicare în activitatea de outreach și în alte interacțiuni personale, cum ar fi consultații clinice și sesiuni de consiliere.

Pentru a vă adapta la condițiile locale de comunicare, este important să cunoașteți care sunt canalele de comunicare folosite de BSB la nivel local și să lucrați în strânsă colaborare cu asociațiile gay locale:

Ce surse de informare, site-uri și aplicații folosesc BSB locali?
Cum putem ajunge la ei într-un mod eficient?
Cât de complexe sunt mesajele pe care dorim să le transmitem?
Ce canale și metode le pot transmite?
Care sunt resursele financiare și umane pe care le avem la dispoziție și care este intervalul nostru de timp?
Ce canale și metode se încadrează în limitele noastre?

Este util a selecta canale și metode bazându-ne pe cât sunt de potrivite pentru a ajunge la grupul țintă și pe resursele disponibile. Considerente la fel de importante sunt nivelul de complexitate al informațiilor din mesaj și capacitatea canalelor și a metodelor de comunicare de a transmite aceste informații.

Canal/ Metodă	Complexitatea mesajului	Reach	Avantaje	Dezavantaje	Resurse
Materiale de informare printate	Mesaje de la simple până la complexe	Se bazează pe rețelele de distribuție existente	Discuție detaliată aspra subiectelor posibile	Este nevoie de un consens ale experților și de pareri avizate, ceea ce necesită timp și cunoștințe profesionale	Cost ridicat al bunurilor și serviciilor, consumatoare de timp
Online și rețele mobile	Toate nivelurile de complexitate	Mare și targetat	Flexibil, rapid	Este nevoie de un nivel ridicat de cunoștințe și tehnici de marketing necesare, volatile și de scurtă durată	Costuri medii, are nevoie de întreținere activă
Comunicarea de masă	Mesaje simple	Mare dar nu targetat	Ajunge la un numar mare de oameni foarte repede	Targetarea este dificilă, impact de scurtă durată, costisitoare	Cost ridicat cu bunurile și serviciile, necesită competențe de marketing
Comunicarea față în față	Mesaje de la simple până la complexe	Mic dar targetat	Flexibilă, targetată, impact individual ridicat	Are nevoie de un nivel ridicat de sprijin structural	Costuri reduse cu bunurile și serviciile, necesită personal sau peer instruiți, supervizare și suport
Outreach	Mesaje simple	Mic dar targetat	Efort targetat, potențial pentru implicarea barbaților gay și a altor BSB	Necesită un nivel ridicat de sprijin constant	Costuri reduse cu bunurile și serviciile, consumatoare de timp, cunoștințe despre mediul local

Adaptarea comunicării înseamnă, de asemenea, a lua în considerare calendarul și evenimentele locale. Adaptarea este legată de colaborarea și partajarea resurselor între organizații care lucrează cu și pentru BSB. Câteva exemple care influențează calendarul activităților de comunicare sunt:

Evenimente gay pride locale
Săptămâna europeană a testării
Sărbătorile și activitățile sezoniere (de ex. outdoor cruising pe plaje, etc.)
Alte campanii de promovare a sănătății.

Câteva exemple care influențează asumarea responsabilității pentru activitățile de comunicare sunt:

Grupuri comunitare/ organizații BSB și activitățile lor
Existența unor afaceri (baruri, cluburi, saune, ziare și reviste) pentru și ale BSB
Site-uri și aplicații de cruising utilizate la nivel local
Campanii naționale și alte activități de comunicare care vizează BSB.

Opțiuni pentru reducerea costurilor:

Intervenții de comunicare bine targetate care folosesc mijloace foarte simple, ca de ex un mesaj imprimat pe o pungă de hârtie utilizată pentru împachetarea unor pachete safer sex, cu prezervative și lubrifianți, pot avea un impact mare și pot fi realizate cu un buget mic.
Folosirea în comun a unor machete sau traducerea unor materiale ale altor CBVCT-uri.

QIP, disponibil pe www.quality-action.eu, este un instrument comprehensiv de îmbunătățire a calității privind prevenirea și promovarea sănătății. Acesta conține secțiuni privind canale de comunicare ce pot fi utilizate și motivele alegerii acestora.

Instrumentul PQD (Participatory Quality Development), disponibil pe www.quality-action.eu, oferă instrucțiuni pas cu pas despre metode participative pentru a învăța mai multe despre și de la grupul țintă ex. Evaluare rapidă și Focus Grup.

→ Copiați în planul de acțiune

Evaluarea comunicării

Evaluarea comunicării înseamnă evaluarea procesului de comunicare și a rezultatelor: în ce măsură mesajele-cheie au ajuns la public și au fost acceptate și înțelese. Evaluarea impactului pe termen lung poate investiga, de asemenea, în ce măsură și în ce fel publicul a acționat în concordanță cu mesajele.

Întrebări ce pot ghida evaluarea comunicării pot include:

Procesul

Cum a comunicat până în prezent CBVCT-ul?
Cine a fost implicat?
În ce măsură au fost respectate termenele din planul de comunicare?
Care este feedback-ul primit de la parteneri și colaboratori?

Rezultate directe

Câte vizite au fost pe site?
Câte reclame / articole au fost publicate și unde?
Câți au interacționat cu voi pe social media?

Rezultate indirecte

Comunicarea a ajuns la acei BSB ce au fost targetați?
La ce procent din cei targetați s-a ajuns?
Cât de bine recunoaște sau își amintește publicul mesajul?
Ce procent din public își amintește mesajele?
În ce măsură au înțeles corect destinatarii mesajele?
În ce măsură au integrat destinatarii mesajele în procesul de luare a deciziilor?
Care este feedback-ul primit din partea publicului?

Impact

A crescut numărul de persoane care accesează CBVCT-ul?
Sunt cei care accesează serviciul aceiași cu cei care au nevoie cel mai mult de acest serviciu?

Indicatorii relevanți și fezabili pentru intervențiile de comunicare includ proporția grupului țintă la care intervenția a ajuns, cât de bine recunoaște și își amintește mesajele grupul țintă și în ce măsură grupul țintă a înțeles mesajele și le-a integrat în procesele de luare a deciziilor. Pentru a evalua acoperirea unei intervenții de comunicare, este necesar să avem o măsuratoare de bază (baseline) sau o estimare a mărimii populației care urmează să fie atinsă. Dacă există rapoarte de cercetare socială sau supraveghere secundară, acestea pot oferi, de asemenea, o linie de bază asupra nivelului de cunoștințe, atitudini și asupra comportamentului grupului țintă.

Date cantitative și calitative necesare pentru indicatorii aleși pot fi disponibile din surse existente (de ex. numărul de vizite pe site-ul web, numărul de pachete safe sex distribuite, cutie de sugestii) sau instrumente specifice concepute pentru a le colecta (de ex. sondaje rapide de evaluare, chestionare, interviuri).

Uneori, întrebări cu privire la comunicare pot fi integrate în instrumentele de colectare a datelor, cum ar fi formularele de feedback ale clienților.

Analiza statistică de bază a datelor cantitative poate oferi perspective asupra procesului și rezultatului comunicării. Compararea rezultatelor cu cifrele/răspunsurile inițiale este adesea suficientă pentru a ilustra nivelul de succes sau progresul către atingerea obiectivelor. În cazul în care cantitatea de date calitative obținute din feedback și comentarii este ușor de gestionat, una sau mai multe persoane pot efectua o analiză tematică simplă pur și simplu citind și re-citind date în timp ce iau notițe și rafinează temele.

Întrebări cheie pentru analiză și raportare sunt:

Cât de mult din ceea ce ne-am propus să facem am realizat?
Cât de bine au funcționat mesajele noastre, canalele și metodele?
Ce ne spun răspunsurile de la grupul țintă?
Ce putem face diferit data viitoare?

Având în vedere nevoia de schimbăre constată și de inovare în dezvoltarea intervențiilor de comunicare, este utilă folosirea rezultatelor evaluării direct în procesul de planificare a următoarelor intervenții.

Evaluarea comunicării se poate face separat (de ex., pentru a vă asigura că evaluarea poate oferi informații pentru următoarea rundă de comunicare) sau împreună cu o evaluare globală a activităților CBVCT. În orice caz, evaluarea trebuie să se bazeze pe indicatorii stabiliți și să includă colectarea de date, diseminarea analizei și raportarea.

Efortul necesar pentru a efectua evaluarea trebuie să fie proporțional cu efortul depus pentru activitățile de comunicare în sine. De exemplu, întrebări simple, cum ar fi „De unde ai informațiile despre testare la acest checkpoint?“ și „De unde ați prefera să obțineți informații despre testare și sănătatea sexuală?“ pot fi încorporate în feedback-ul colectat de la clienți, ca parte a procesului de testare.

În proiectarea evaluării, este important să se ia în considerare nu doar rigurozitatea metodologiei de cercetare, dar, de asemenea, fezabilitatea și implicațiile etice. De exemplu, a cere fiecărui client să completeze un chestionar poate furniza multe date, dar poate fi mult prea agresiv și poate crea bariere de acces. Colectarea de povești personale anonime postate într-un forum de discuții on-line poate furniza date interesante, dar folosirea lor pentru evaluare fără consimțământul participanților nu ar fi etică.